Reguli pentru o luptă dreaptă

Numiţi-o luptă, altercaţie, ciorovăială, indiferenţă, război rece, trântă, scoatere din joc, sau cum vreţi. Fiecare cuplu îşi are diferenţele lui. Dacă spuneţi că n-aţi avut niciodată nici o neînţelegere cu partenerul, v-aş sugera să verificaţi pulsul celuilalt. Arta de a rezolva problema diferenţelor este demnă de luat în seamă de vreme ce diferenţele sunt izvorul multora dintre problemele familiale. Nu circumstanţele sunt de vină. Fiecare trece prin diferite circumstanţe. Problemele privind banii, copiii, sexul, rudele, serviciul etc. sunt aproape la fel pentru fiecare. Secretul fericirii constă în abilitatea fiecăruia de a rezista acestor circumstanţe. Ne-am gândit că, stabilind câteva reguli pentru o "luptă dreaptă", acest lucru ar putea fi de folos în cazul altor conflicte viitoare.

DIVORŢUL SPIRITUAL
Orice pastor sau consilier familial este frustrat că unele cupluri vin să ceară ajutor când este prea târziu. Relaţia lor s-a deteriorat atât de mult încât prejudiciul este de multe ori aproape imposibil de reparat, întrebarea este: "De ce nu aţi venit mai repede?" Zidul între cei doi s-a înălţat astfel încât numai o minune a lui Dumnezeu ar mai putea să-l dărâme. E bine că slujim un Dumnezeu al minunilor, în multe case, tabloul de mire şi mireasă este o parodie a căsătoriei, în unele cazuri, reprezintă ultima dată în care cei doi comunicau şi aveau pe chipuri zâmbete sincere. Divorţul spiritual se produce atunci când zidul indiferenţei s-a înălţat atât de mult, atât de lat, încât pare imposibil să mai poată fi dărâmat. Cei doi încă pot să mai stea în aceeaşi casă, să mănânce la aceeaşi masă şi chiar să doarmă în acelaşi pat. Poate e de apreciat că ei mai stau împreună, dar termenii în care ei trăiesc nu sunt cu siguranţă cei pe care-I vrea Dumnezeu. Fiecare trebuie sa înveţe să recunoască simptomele divorţului spiritual şi să ştie cum să le trateze. Iată aici o listă scurtă: lipsă de chef, tensiune, agresivitate, certuri dese, batjocură, insulte, sarcasm, duritate, superficialitate, egoism, vieţi spirituale separate, lipsa entuziasmului, lipsa aprecierii, pierderea sentimentului de uimire, lipsa încrederii în dragoste şi în căsătorie, lipsa micilor curtoazii, lipsa tandreţii, a onestităţii, lipsa confidenţialităţii, a încrederii în soţ/soţie, lipsa dialogului, comunicarea mecanică, sentimentul singurătăţii, tristeţe permanentă, dezamăgire, plictiseală, goliciune, insatisfacţie, indiferenţă, răceală, lipsa drăgălăşeniei. Nu intraţi în panică! în vieţile fiecăruia se strecoară astfel de probleme din când în când. Ele apar pe ici şi pe colo. Important este cum le rezolvi. Unele dintre ele pot fi atribuite unei zile proaste, învaţă cum sa-i îngădui consortului tău privilegiul de a greşi. Dacă aceste simptome persistă, va trebui să-ţi sufleci mânecile şi să te apuci de treabă.
1. Fără violenţă - Cele zece porunci, orice aţi crede, sunt încă valabile. Dumnezeu spune: "Să nu ucizi!" Marele reformator Martin Luther, în interpretarea celei de-a cincea porunci, a scris: "Ce înseamnă aceasta? Nu trebuie să facem să sufere, nici să aducem vătămare corporală aproapelui nostru, ci să-l ajutăm şi să-i fim prieteni în orice nevoie." Violenţa se regăseşte din plin şi în familiile creştine. Un studiu recent arată că 40% dintre femeile adulte au fost victime ale abuzurilor de acasă. Abuzul poate fi şi emoţional şi verbal. Cântecelul copiilor spune: "beţişoare, pietricele pot să-mi rupă-oscioarele, iară cuvinţelele n-or să-mi facă nici un rău." Fals! De multe ori rănile fizice se vindecă mai repede decât cele afective. Să trecem la subiect! FII DRĂGUŢ! Efeseni 4:32 spune: "Fiţi buni unii cu alţii..." Nu lovind, ponegrind numele, tratând cu indiferenţă, ameninţând. Fraze de genul: "M-am săturat; plec" nu sunt îngăduite. Voi aţi încheiat un legământ care spunea: "Până la moarte".
2. Fără ajutor din afară - Este conflictul vostru. Nu-i corect să amesteci familia sau prietenii în acest conflict. Am văzut de prea multe ori că se procedează astfel. Nevasta îşi descarcă sufletul în faţa mamei ei despre ce-i face bărbatul şi "bum". Frustrată fiind de lucrurile negative din viaţa ei, i le dezvăluie pe toate mamei sale. Mama ei se aprinde de mânie. "Fata mea merită mai mult; ştiam că nu-i destul de bun pentru tine". Nevasta merge acasă unde o aşteaptă soţul pentru a-şi cere iertare şi a-i da un buchet de flori proaspete. Chiar dacă cei doi se împacă în aceeaşi zi, mama încă clocoteşte de mânie. Probabil că am rămâne şocaţi dacă am afla cât de multe mame joacă un rol major în divorţul copiilor lor. Dacă este cu putinţă, păstraţi-vă problema pe care o aveţi "acasă". Dacă vă aflaţi în impas, căutaţi împreună o soluţie în Biblie. Căutaţi un consilier creştin care să fie dispus să se întâlnească cu amândoi şi să găsească soluţii. Nu vă încredeţi în consilierii care vor scormoni după detaliile compromiţătoare. Etalarea vieţii şi în special a "părţii murdare" în faţa unei terţe persoane poate să ducă la despărţirea celor doi. Un cuplu matur îşi va analiza problemele şi va veni cu ele înaintea lui Dumnezeu.
3. Nu folosiţi sexul ca armă - în cele mai multe cazuri sexul joacă un rol mai important în primele etape ale căsniciei. Este uimitor cum scade frecvenţa actului sexual după primul an. De ce să o luăm cu încetul? Unul dintre motive este dezvoltarea prostului obicei de a folosi sexul ca pe o armă. Neiertarea, amărăciunea, mânia şi sentimentele rănite pot determina o persoană să se gândească să nu-i mai ofere partenerului plăcere (şi invers). Problema este că amândoi au de pierdut. Sexul poate să vindece. S-ar putea să fie singurul exerciţiu în care cei doi să coopereze. S-ar putea să fie lucrul care merge cel mai bine.
4. Identificaţi problema - Este uimitor cât de multe cupluri nici nu-şi mai amintesc pentru ce se certau după ce totul s-a terminat. Resentimentele ascunse pot da naştere duşmăniei explodând asemeni unui câmp minat. Minele sunt îngropate şi nedetectate, până le calcă cineva. Insistaţi asupra problemei şi reperaţi sursa. Puteţi smulge buruieni la nesfârşit, dar dacă smulgeţi rădăcinile, acele buruieni nu le veţi mai avea de plivit! Nu risipiţi vremea cu lucruri mărunte, întotdeauna vor exista lucruri mărunte. Nu vă certaţi în legătură cu cumpărarea unei noi rochii sau a unei undiţe de pescuit când problema reală este vizita apropiată a unor rude. Ocupaţi-vă de o singură problemă o dată. Nu treceţi de la o plângere la alta. Ce-i prea mult pe farfurie e prea mult şi pentru mâncat.
5. Nu repetaţi ce s-a întâmplat în trecut - Nimănui nu-i plac ştirile de ieri. Problemele nerezolvate trebuie soluţionate, dar sunt multe care trebuie iertate şi uitate. Cu cât stă mai mult gunoiul afară, cu atât miroase mai rău. Iar, o dată ce gunoiul e îngropat, nu-l mai dezgropaţi! Lăsaţi ca trecutul să fie numai atât, trecut. Cine iartă cu adevărat uită! Nu îngădui ca gura să-ţi rostească „Îmi amintesc când..."
6. Pune-ţi capăt luptei - Se pare că în fiecare relaţie există un partener care continuă să lupte să rezolve neînţelegerea, în vreme ce celălalt ar vrea să treacă pe lângă. Cuvântul ne spune "să nu lăsăm niciodată ca să apună soarele peste mânia noastră". Nu vă puneţi să dormiţi până nu v-aţi rezolvat conflictele. Nimic altceva nu poate ruina mai mult o noapte de somn. Singura excepţie de la regulă este când trebuie să faceţi o înţelegere finală, dar care poate să mai aştepte. Puteţi amândoi cădea de acord că această problemă mai poate aştepta şi să găsiţi o soluţie la ea mai târziu. Nu lăsaţi ca o ceartă să devină o bătălie pe viaţă şi pe moarte. Amintiţi-vă că sunteţi o echipă în rezolvarea problemelor vieţii. Nu te mânia ca apoi să laşi totul baltă. Căutaţi să găsiţi împreună o soluţie. Maturizează-te; acceptă provocarea luării unei decizii prin căutarea de noi soluţii.
7. Respectaţi-vă unul pe celălalt - Căsătoria este singurul joc în care ori învingeţi amândoi ori pierdeţi amândoi. Nu permiteţi ca diferenţele dintre voi să devină o situaţie de genul cine pierde - cine câştigă. Nu lăsa ca mândria să te facă să te gândeşti că trebuie să câştigi într-o ceartă. Amintiţi-vă că trebuie să trăiţi unul cu celălalt. Ar trebui să-ţi tratezi tovarăşul de viaţă cu respect. Te cerţi sau te lupţi cu colegii de la serviciu? Dar cu prietenii? Ţi-ar rămâne ei prieteni dacă ţi-ai rezolva conflictele cu ei aşa cum ţi le rezolvi cu partenerul tău de viaţă?
8. Stabiliţi împreună regulile - Noi am descoperit la început această reptilă pentru căsnicia noastră. Un consilier ne-a sugerat această regulă pe când ne aflam într-un moment greu de neînţelegere. Dar nu am înţeles cu adevărat acest lucru decât când ne-am dus acasă. El ne-a spus: "O regulă care v-ar fi de mare folos este ca înainte de orice dispută să vă dezbrăcaţi până la talie fiecare şi să staţi apoi strâns unul lângă celălalt." încercaţi! S-ar putea să găsiţi lucruri care să vi se pară ciudate.

REZOLVAREA CONFLICTULUI DE BAZĂ
"Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai câştigat pe fratele tău” (Matei 18:15). Cuplul creştin va găsi în Cuvântul lui Dumnezeu foarte limpede cum trebuie să-şi rezolve conflictele. Nu te plânge familiei sau prietenilor de soţul sau soţia ta. Spune-i când sunteţi singuri, cu dragoste, care-i sunt minusurile. Nu-ţi umple mintea cu alte lucruri, până nu te-ai uitat la ceilalţi paşi sugeraţi de Cuvântul lui Dumnezeu.
Roagă-te!
"Ci tu, când te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti” (Matei 6:6). înainte de orice confruntare, fiecare trebuie să se roage singur. Dacă cei doi care sunt în conflict ar începe prin a se ruga, mulţi n-ar mai trebui să facă următorii paşi. Rugăciunea în taină este locul în care gândurile inimii sunt destăinuite, în rugăciune, fiecare trebuie să se analizeze pe sine însuşi. Prin aceasta, Dumnezeu oferă oportunitatea dezvăluirii adevărului despre situaţia dată. Petreceţi timp pentru a-i îngădui Duhului Sfânt să vă umple de pace şi de înţelegere. Lăsaţi ca dragostea lui Dumnezeu să vă copleşească în aşa fel încât, nu răzbunarea, ci această dragoste să devină motivaţia voastră. Mărturisiţi-vă mai întâi greşelile şi defectele voastre. Isus spune să-i binecuvântezi şi pe vrăjmaşii tăi, deci cu atât mai mult pe soţul sau soţia ta! Chemaţi binecuvântarea lui Dumnezeu unul peste altul.

Iartă!
"Atunci Petru s-a apropiat de El şi I-a zis: "Doamne, de câte ori să iert pe fratele meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?" Isus i-a zis: "Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte” (Matei 18:21,22). Petru s-a gândit că este destul de isteţ dacă răspunde de şapte ori. El a fost tare surprins. Isus i-a răspuns că de 70x7; asta înseamnă de 490 de ori! Ideea era să continue să ierte. Unii oameni iartă mai greu decât alţii. Unul dintre motive ar putea fi acela că au existat multe greşeli. Un alt motiv poate fi acela că ofensa adusă s-a repetat de mai multe ori. Devine din ce în ce mai greu să treci cu vederea şi să ierţi aceleaşi probleme. Oricum, maturitatea creştină nu înseamnă în primul rând să accepţi ofensa. Faptul de a avea resentimente faţă de cineva şi a fi supărat pentru ceva făcut în trecut nu trebuie să devină un mod de viaţă. A ierta înseamnă a uita. În esenţă, n-ar trebui să tratezi persoana iertată altfel; şi, orice s-ar întâmpla, acea ofensă nu trebuie să mai fie adusă în discuţie, în Matei 18, Domnul ne dă pilda robului nemilostiv. Soarta acestui slujitor rău a fost să fie dat pe mâna chinuitorilor. Versetul 35 spune: "Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său." Sănătatea ta spirituală depinde de abilitatea ta de a ierta.

Înfruntă problema!
"...credincioşi adevărului, în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Cristos” (Efeseni 4:15). Multor cupluri le e groaza de confruntare. E uşor să laşi baltă o problemă delicată crezând că se va rezolva de la sine, ceea ce se întâmplă foarte rar. Maturitatea presupune abilitatea de a împărtăşi deschis propriile sentimente, preocupări sau nemulţumiri. 

Lucrurile care ar putea agrava situaţia trebuie scoase la iveală încă de la început şi tratate apoi cu dragoste. Dacă aşteptăm prea mult s-ar putea să lăsăm loc "imaginaţiilor inutile". Problemele trebuie înfruntate după un timp de rugăciune şi iertare. Vorbiţi pe un ton calm, plin de afecţiune. Amintiţi-vă că ceea ce veţi semăna, aceea veţi secera. Problemele delicate nu trebuie abordate cu mânie şi tristeţe. Fiţi ascultători buni şi menţineţi pacea cu orice preţ. Dacă vă pierdeţi calmul, opriţi-vă şi rugaţi-vă împreună. Rezolvaţi o singură problemă o dată.
Recunoaşteţi-vă greşelile!
"Nu judecaţi ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura. De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău” (Matei 7:1-3, 5). "Mărturisiţi-vă unii altora păcatele şi rugaţi-vă unii pentru alţii ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit” (Iacov 5:16). Nimic altceva nu poate desfiinţa un argument decât mărturisirea propriilor greşeli şi rugămintea de a fi iertat. "Draga mea, iartă-mă că m-am răstit la tine. Sunt atât de pornit de aceste facturi încă neachitate şi ştiu că nu reuşesc întotdeauna să fac lucrurile aşa cum trebuie. Vrei să te rogi pentru mine să mă eliberez de aceste frustrări şi să te ascult şi să te înţeleg mai bine?" Să arăţi cu degetul şi să judeci e ca şi cum ai pune gaz pe foc. Trebuie să existe doi ca să se poată bate. Rar va fi să se lupte cineva de unul singur. Grăbeşte-te să-ţi recunoşti propriile greşeli, în consiliere am întâlnit multe persoane care se grăbesc să scoată în evidenţă greşelile partenerilor lor. De multe ori, după ce am ascultat, am spus: "Acum să vedem ce e greşit la tine." Dacă ai fi mai preocupat de sfinţenia ta, ai vedea schimbări majore în viaţa partenerului tău. Doar aşa se pot rezolva lucrurile.

Rugaţi-vă împreună!
"Bărbaţilor, purtaţi-vă şi voi, la rândul vostru, cu înţelepciune cu nevestele voastre, dând cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor moşteni împreună cu voi harul vieţii, ca să nu fie împiedecate rugăciunile voastre” (1 Petru 3:7). Rugaţi-vă pentru orice. Aveţi probleme cu copiii? Rugaţi-vă împreună. Sunteţi în dilemă în ce priveşte slujba? Rugaţi-vă! Aveţi probleme financiare? Puneţi mâna pe notele de plata şi rugaţi-vă. Cea mai mare forţă de pe pământ este rugăciunea soţului şi a soţiei care trăiesc în dragoste şi înţelegere. Rugăciunea nu ar trebui să fie ultimul mijloc la care să recurgeţi. Aici ar trebui să fie primul plan de atac. Puneţi-vă mâna unul peste altul şi cereţi binecuvântarea Domnului peste fiecare. Alăturaţi-vă şi urmăriţi împreună modul în care lucrează Dumnezeu.

de Scott & Cheri Scheer