joi, 2 decembrie 2010
Lumina nu-si lasa numele pe cer; stie sa plece de aceea e si statornica - Tagore
Lumina nu poate fi inchisa si ea biruie intunericul, chiar daca intunericul cateodata mai are aere de invingator, este pentru putin timp. Fara lumina nu ar fi viata si totul ar fi rece si necunoscut. Din tot ceea ce a creat Dumnezeu noi, oameni am facutt cante o copie si nu de putine ori ne-am asumat creativitatea uitand ca inainte de a face acel ceva am avut o monstra, o imagine ajutatoare. Si totusi sunt multe lucruri de care nici macar nu putem sa ne atingem, da sa le mai vi imitam intocmai. Uitam adesea ca toata creativitatea, ca viata insasi este la Dumnezeu si de la Dumnezeu. El se bucura cand o descoperire stintifica ne fericeste si spune: "Bravo copilul meu, Eu am ascuns aceasta jucarioara ca tu sa o gasesti prin propriile-ti forte ca sa Ma cunosti mai bine." Si noi ce facem? ne atribuim toate meritele luand slava lui Dumnezeu pentru a trai in slava desarta uitand sa mai multumim ca tot ce avem vine de la El.
Lumina, avem nevoie de lumina, de iluminare.
Mi-e sufletul greu ca o piatra de moara
si-atatea ganduri ma macina-n van.
Coboara Tu putere stelara
si spune-mi cata lumina mai am.
de A. Weimer
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
HTML